w w w . i s t r o - r o m a n i a n . n e t  
Home

Links

Books

News

Culture

Status

Alphabet

Photos



link to us
search
copyright

Ufim che limba nostre nu va muri nicâd
(Sperăm că limba noastră nu va muri nicicând)

Interviu cu Emil Petru Rațiu, președintele Asociației pentru Cultura Istroromânilor "Andrei Glavina"

Zilele trecute s-a aflat la Arad Emil Petru Rațiu, președintele Asociației pentru Cultura Istroromânilor "Andrei Glavina," domnia-sa onorând astfel invitația primită din partea Asociației Învățătorilor Arădeni, lansată de Viorel Dolha și Radu Boață. Cele două asociații speră să realizeze un proiect de colaborare între istroromâni și instituțiile de învățământ arădene.

- Unde este localizată comunitatea istroromână?

- Istroromânii, numiți de alții și cici, ciribiri, vlași, sunt semnalați de secole în peninsula Istria din Croația de azi. Acum populează doar două sate, Jeiăni și șușnievița, unul la nord, iar altul la sud de muntele Magiore (Učka). În trecut populau o regiune întinsă, numită și acum Ciciaria, și coasta dalmată. În aceste sate mai sunt vreo cinci sute de vorbitori ai acestui dialect, iar în diaspora sunt încă vreo două mii. Dialectului îi este specific rotacismul. Ei spun Bura zi, Bire ați verit în loc de Bună ziua, Bine ați venit.

- De ce asociația pe care o conduceți poartă numele lui Andrei Glavina? Ce a însemnat această personalitate pentru istroromâni?

- Andrei Glavina s-a născut la 30 martie 1881, la Sușnievița, și a murit la Pola, la numai 44 de ani, în ziua de 9 februarie 1925. Tânărul istroromân a fost adus în România, începându-și studiile la Iași, pe care apoi le va continua în Blaj, unde a și terminat liceul. În 1905, datorită lui, s-a publicat pentru prima datș, sub forma unui calendar, o lucrare scrisă în dialect și adresată conaționalilor lui: Calindaru lu Rumeri din Istrie cu figure lucrat pârvea votea de Andreiu Glavina și Constantin Diculescu. În 1921, Andrei Glavina a reușit să deschidă, tot la Valdarsa, prima școală românească din Istria, purtând denumirea simbolică de "Împăratul Traian". La un moment dat, această școală număra 443 de elevi adunați din toate cele șapte sate și cătune de la sud de Monte Maggiore, ea desfășurându-si activitatea atât în română, cât și în italiană. După moartea lui Glavina, a încetat și predarea în limba română, iar după cea de-a doua conflagrație mondială, doar limba croată s-a introdus obligatoriu în procesul de învățământ.

- Mai pot azi istroromânii să își cultive limba?

- UNESCO are înregistrată istroromâna pe lista limbilor amenințate cu dispariția. Apare în acest sens des un clip pe Discovery. Din păcate, oficialitățile române nu fac nimic pentru deschiderea de cursuri de istroromână în satele numite din Croația, deși există un tratat între România și Croația din 1994 și o Cartă a limbilor regionale pe care Croația ar trebui invitată să le respecte. În România croații au școli, secție la un liceu, loc în parlament. În Croația, istroromânii nu au nici o instituție de păstrare a identității.

- Ce perspective are istroromâna?

- În Croația este un nou ambasador român, Oana Cristina Popa, spre care ne îndreptăm speranțele. Sperăm la contacte culturale cu România și cu Aradul, în special. În Arad s-ar putea introduce la secțiile de filologie cursuri opționale de istroromână. Tinerii care vor fi inițiați în istroromână vor putea vizita apoi comunitatea istroromână. Istroromânii spun că Ufim che limba nostre nu va muri nicâd.

Mihaela Cerna

July 6, 2006
© 2006 Observator Arădean


| Home | Links | Books | News | Culture | Status | Alphabet | Photos |

© 1999-2013 www.istro-romanian.net. All Rights Reserved.