Zilele trecute s-a aflat la Arad Emil Petru Raţiu, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Istroromânilor "Andrei Glavina", domnia-sa onorând astfel invitaţia primită din partea Asociaţiei Învăţătorilor Arădeni, lansată de Viorel Dolha şi Radu Boaţă. Cele două asociaţii speră să realizeze un proiect de colaborare între istroromâni şi instituţiile de învăţământ arădene.

- Unde este localizată comunitatea istroromână?

- Istroromânii, numiţi de alţii şi cici, ciribiri, vlaşi, sunt semnalaţi de secole în peninsula Istria din Croaţia de azi. Acum populează doar două sate, Jeiăni şi Şuşnieviţa, unul la nord, iar altul la sud de muntele Magiore (Učka). În trecut populau o regiune întinsă, numită şi acum Ciciaria, şi coasta dalmată. În aceste sate mai sunt vreo cinci sute de vorbitori ai acestui dialect, iar în diaspora sunt încă vreo două mii. Dialectului îi este specific rotacismul. Ei spun Bura zi, Bire aţi verit în loc de Bună ziua, Bine aţi venit.

- De ce asociaţia pe care o conduceţi poartă numele lui Andrei Glavina? Ce a însemnat această personalitate pentru istroromâni?

- Andrei Glavina s-a născut la 30 martie 1881, la Şuşnieviţa, şi a murit la Pola, la numai 44 de ani, în ziua de 9 februarie 1925. Tânărul istroromân a fost adus în România, începându-şi studiile la Iaşi, pe care apoi le va continua în Blaj, unde a şi terminat liceul. În 1905, datorită lui, s-a publicat pentru prima datş, sub forma unui calendar, o lucrare scrisă în dialect şi adresată conaţionalilor lui: Calindaru lu Rumeri din Istrie cu figure lucrat pârvea votea de Andreiu Glavina şi Constantin Diculescu. În 1921, Andrei Glavina a reuşit să deschidă, tot la Valdarsa, prima şcoală românească din Istria, purtând denumirea simbolică de "Împăratul Traian". La un moment dat, această şcoală număra 443 de elevi adunaţi din toate cele şapte sate şi cătune de la sud de Monte Maggiore, ea desfăşurându-si activitatea atât în română, cât şi în italiană. După moartea lui Glavina, a încetat şi predarea în limba română, iar după cea de-a doua conflagraţie mondială, doar limba croată s-a introdus obligatoriu în procesul de învăţământ.

- Mai pot azi istroromânii să îşi cultive limba?

- UNESCO are înregistrată istroromâna pe lista limbilor ameninţate cu dispariţia. Apare în acest sens des un clip pe Discovery. Din păcate, oficialităţile române nu fac nimic pentru deschiderea de cursuri de istroromână în satele numite din Croaţia, deşi există un tratat între România şi Croaţia din 1994 şi o Cartă a limbilor regionale pe care Croaţia ar trebui invitată să le respecte. În România croaţii au şcoli, secţie la un liceu, loc în parlament. În Croaţia, istroromânii nu au nici o instituţie de păstrare a identităţii.

- Ce perspective are istroromâna?

- În Croaţia este un nou ambasador român, Oana Cristina Popa, spre care ne îndreptăm speranţele. Sperăm la contacte culturale cu România şi cu Aradul, în special. În Arad s-ar putea introduce la secţiile de filologie cursuri opţionale de istroromână. Tinerii care vor fi iniţiaţi în istroromână vor putea vizita apoi comunitatea istroromână. Istroromânii spun că Ufim che limba nostre nu va muri nicâd.

Mihaela Cerna