Congresul Uniunii Federative a Comunităților Etnice Europene, ajuns la cea de-a 43-a ediție, s-a desfășurat în acest an la Praga, între 20 și 24 mai, cu participarea a circa 200 de reprezentanți ai minorităților europene. Problemele minorităților naționale sunt multe, dar nu există, în Europa nici o minoritate constituită de-a lungul istoriei și stabilă pe teritoriul ei căreia să-i fie negată recunoașterea juridică, adică existența și dreptul la folosirea limbii materne în biserică, școală, mass-media, etc., ca minorităților românești din Serbia (Timoc), Croația, Bulgaria și celor aromânești din Grecia și Albania. Congresul a început cu discursul radical al domnului Tilman Zülch, președintele "Asociației pentru popoarele amenințate" și editor al revistei "Pogrom" - al cărei nume spune mai mult decât un întreg discurs - care, denunțând violări ale drepturilor minorităților, s-a referit destul de vehement și la Croația. În după-amiaza aceleiași zile a apărut pe standurile cu publicații ale minorităților naționale opusculul "Implementation of cultural autonomy of national minorities in the Republic of Croatia," editat recent de guvernul Croației, iar a doua zi am avut ocazia s-o auzim pe doamna Mila Simić, autoarea opusculului și președintă a Oficiului pentru comunitățile etnice și naționale al Guvernului Croației, vorbind despre regimul liberal al guvernului croat față de minoritățile naționale.

Menționez și discursul lui King Gal de la Centrul pentru cercetări al UFCE de la Flensburg, asupra unui subiect foarte important pentru noi, anume acela al "Rolului tratatelor bilaterale pentru protecția minorităților naționale". Discurs în care a amintit și de tratatele bilaterale româno-ungar, româno-ucrainean și româno-croat.

În 23 mai, partea cea mai importantă a lucrărilor a constituit-o dezbaterea asupra Rezoluției principale a UFCE privind înființarea unui Tribunal internațional pentru drepturile minorităților, rezoluție paralelă cu cea prezentată de Asociația culturală istro-română "Andrei Glavina".

În rezoluția principală a Congresului UFCE lipsea însă noțiunea de "genocid cultural și etnic," pentru a se defini negarea recunoașterii legale a unei minorități sau grup etnic format în decursul istoriei și negarea în consecință, a folosirii propriei limbi în școală, biserică, etc., noțiune centrală în rezoluția Asociației "Andrei Glavina".

De aceea, reprezentantul Asociației istro-române a intervenit în dezbatere, reușind să facă să se aprobe introducerea principiului de genocid etnico-cultural în Rezoluția UFCE, ce va fi propusă forurilor europene - Consiliul Europei, OSCE, Parlamentul European - pentru înființarea unui Tribunal european pentru drepturile minorităților. Mai mult, a fost aprobată o Cartă a limbilor europene amenințate cu dispariția, în care la loc de frunte figurează istro-româna, aromâna, daco-româna din Serbia - Valea Timocului - și Bulgaria, amenințate de genocid etnico-cultural din cauza lipsei oricărei protecții. În rezoluția sa, Asociația culturală istro-română a cerut ca severa condamnare de genocid etnico-cultural să fie aplicată și statelor care nu veghează la aplicarea acordurilor bilaterale în favoarea propriilor minorități pe teritoriul altor state.

Referindu-se apoi la opusculul guvernului croat referitor la minorități, delegatul Asociației istro-române a observat cu stupoare, că deși stat democratic și tolerant, din lista minorităților din Croația, între care figurează de exemplu cehi, slovaci, ba și ucrainieni, țigani, etc., lipsește cu desăvârșire orice referință la istro-români, minoritate mult mai veche și cunoscută. Și asta deși Croația a semnat în 1994 un Tratat politic cu România în care sunt citate "minoritățile din cele două țări," precum și un "Acord privind cooperarea în domeniul educației, culturii și științei" (din 19 mai 1993), în care este citată explicit, la articolul 4, "minoritatea română din Croația și necesitățile ei de învățământ și cele culturale". Oare la Oficiul pentru minorități al guvernului croat nici să nu se fi auzit despre istro-români? Sau despre românii din regiunea Medimura, care au o organizație proprie, "Asociația Românilor din Croația," cu sediul la Pribislavec, recunoscută oficial de Ministerul Justiției din Croația?

După cuvântarea sa la reprezentantul Asociației istro-române au venit doamna Mila Simić și Milena Klein care, cu sinceritate și bunăvoință, mi-au spus că nu există pentru istro-români nici un obstacol în calea deschiderii de școli cu ore în limba lor, dar aceasta trebuie s-o ceară ei. Lucru care nu pare prea ușor la o minoritate mai totdeauna pasivă, astăzi redusă la mai puțin de o mie de persoane în locurile de baștină.

Ne-a bucurat însă să constatăm că doamna Mila Simić cunoștea foarte bine existența istro-românilor. Mult mai bine decât ambasadorul nostru! Spun asta fiindcă dl ambasador Constantin Ghirdă susținea cu ocazia mesei rotunde despre istro-români, organizată prin meritul Ervin Curtis la 27 februarie a.c., la Institutul român de la Veneția, că în vizita pe care a făcut-o în ianuarie în Sușnievița ar fi aflat acolo doar vreo doi moși care mai vorbeau istro-româna și era convins că aceia erau singurii istro-români, căci mai încolo de prima casă din sat nu s-a deplasat.

Spre deosebire de el dl King Gal din îndepărtatul Flensburg, care cunoaște tratatele bilaterale ale României și ale altor țări, dl Ghirdă ambasador român chair la Zagreb, afirmă că nu știe de nici un tratat sau vreun acord româno-croat cu prevederi pentru minoritățile naționale (care ar fi toate "visuri," chipurile, ale Asociației de "visători" Andrei Glavina) și rămânea foarte uimit de posibilitatea - prevăzută de tratate - ca românii să aibă și ei școli în limba lor în Istria, așa cum au cei vreo 2700 de croați-carașoveni din România.

Este timpul - ba chiar era de mult - ca ambasadorul nostru la Zagreb să lase sărbătorile câmpenești-folclorice, care nu duc la nici un drept pentru istro-români, căci nu-s pomeniți în publicația despre minorități a guvernului croat nici măcar ca "grup etnico-folcloristic"(!), și să ceară aplicarea tratatelor și a acordurilor bilaterale (existente) ca și a documentelor Consiliului Europei - Convenția cadru privind protecția minorităților naționale și Carta limbilor minoritare.

Emil Petru Rațiu
Președinte al Asociației culturale istro-române "Andrei Glavina"