Problema istro-românilor a făcut obiectul discuțiilor din data de 27 octombrie, în cadrul unei întâlniri a deputatului Vlad Cubreacov cu domnul Ivica Maštruko, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Croației în Basarabia, cu reședința la București, și cu domnul Neven Mimica, vicepreședinte al Parlamentrului Croației și președinte al Comisiei pentru integrare europeană a Legislativului de la Zagreb, aflați în vizită oficială la Chișinău, transmite Romanian Global News. Deputatul basarabean le-a înmânat celor doi oficiali croați proiectul de Rezoluție cu privire la situația culturală dificilă a minorității istro-române grav amenințate (Documentul nr. 11595 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei).

Ambasadorul Croației a ținut să precizeze că numărul istro-românilor este în scădere dramatică și că autoritățile țării sale au în vedere luarea unor măsuri de protecție a dialectului istro-român. La sugestia deputatului Vlad Cubreacov oficialii croați s-au arătat interesați de înfrățirea localităților istro-române Sușnevița și Jeiăni din Istria cu localități din Basarabia. Reamintim că minoritatea istro-română locuiește în opt sate (Žejane/Jeiăni, Brdo/Bârda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costârceani, Sušnjevica/Sușnevița, Letaj și Zankovci) din peninsula Istria (Croația), în nordul Mării Adriatice, în regiunea istorică Ciceria și că această minoritate nu este recunoscută oficial de către Croația. De asemenea, mici comunități de origine istro-română locuiesc în Slovenia, în localitățile Golac și Polijane din nordul regiunii istorice Ciceria, iar în regiunea Trieste din Italia și la New York există o diasporă istro-română. Dialectul istoric istro-român este vorbit de o populație estimată între 500 și 1500 de persoane care se autoidentifică prin endonimul Rumâni/Rumâri/Rumeri (Români), fiind numite de croați, sloveni și italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici. Dialectul istro-român este citat de UNESCO în Cartea Roșie a limbilor în pericol de stingere ca aflându-se “într-un serios pericol."