Sincer să fiu, nu mă așteptam ca reportajul-documentar "Două zile cât două milenii" (Ziua, 13 septembrie a.c.) să suscite atâta interes și ecouri, în rândul cititorilor, deoarece despre acest mic grup al fraților noștri sud-dunăreni, se știa prea puțin, în afara unor istorici și dialectologi specializați în a studia trecutul, existența și viitorul celor patru ramuri ale trunchiului românesc, vorbitoare ale dialectelor dacoromâne la nord și aromâne, meglenoromâne și istroromâne, la sud de Dunăre (19 și 28 iulie, 1 august și 6 septembrie).

Prof. dr. Corneliu Bucur, director general al Complexului Național Muzeal ASTRA Sibiu, organizatorul simpozionului științific, expoziției și spectacolului folcloric dedicate istroromânilor (în colaborare cu Universitatea de Vest din Timișoara) ne-a transmis un Comunicat de presă, după acest "florilegiu cultural-artistic" (5 - 6 septembrie), de la care au lipsit reprezentanții Ministerului culturii, ai autorităților locale și chiar ai presei sibiene, "atitudine compensată, din fericire, de prezența activă, profund atașată cauzei și temei, a ziarului Ziua." Avem în vedere, subliniază autorul, "un eveniment de importanță cardinală, aflat pe agenda Consiliului Europei, a Parlamentului European și a UNESCO, vizând salvarea de la moarte a uneia dintre cele 7000 de limbi vorbite azi în lume, o limbă de sorginte romanică, aparținând fondului comun românesc, limba istroromână, prin dispariția biologică a însăși comunității istroromâne."

Prin intermediul Agenției Romanian Global News, aflam că în ziua de 9 septembrie a avut loc la Paris o ședință plenară a Comisiei Juridice a AP a Consiliului Europei. Pe marginea dezbaterilor privind situația minorităților din Europa, europarlamentarul leton Boris Cilevici a atins și problema discutării situației istroromânilor. Reprezentanții Croației au declarat că această minoritate este protejată de statul croat (cu toate că nu este recunoscută oficial). în lipsa inițiatorului proiectului privind salvarea etniei în discuție, europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, a venit reprezentantul Partidului Regiunilor din Ucraina, președintele Comunității românești din această țară și șeful delegației ucrainene la APCE, dr. Ion Popescu. în timpul discutiilor, europarlamentarii din România, Frunda și Ungureanu, s-au făcut că plouă, neavând nicio intervenție pentru frații noștri din Croația, confruntați cu o agresivă presiune asimilaționistă. Ion Popescu a cerut de la autoritățile croate ca istroromânilor să li se garanteze studierea obligatorie a limbii materne, iar pentru supraviețuirea istroromânilor ca neam, aceștia să fie cooptați în funcții publice, cu responsabilități în domeniul culturii și învățământului în limba maternă." Iată-ne punând cap la cap două situații de-a dreptul șocante: la Sibiu, oficialitățile administrative române n-au catadicsit să onoreze cu prezența lor întâlnirea cu cei 24 de istroromâni, cu universitarii timișoreni care-i studiază de ani de zile și cu familia italienilor din Trieste, Elena și Ervino Curtis, realizatoarea unei expoziții de excepție; la Paris, europarlamentarilor români nici că le pasă de etnia noastră din Croația, rămânând, culmea (!), ca acest subiect să fie ridicat, la nivelul cel mai înalt, de către un deputat basarabean și altul nord-bucovinean. Lor le pasă de existența și supraviețuirea istroromânilor, pentru a nu avea soarta românilor dalmațieni, populație est-romanică, dispăruta acum vreun secol, datorită aceleiași politici de slavizare a statelor balcanice.

Răspund la o întrebare pusă de mai mulți cititori: "Cu ce se poate începe revenirea la normalitate?" Statul român trebuie să profite de o conjunctură favorabilă, deoarece Croația bate la porțile UE, și să le impună autoritatilor din această țară aceleași drepturi istroromânilor cum au croații-carașoveni în România! Să-i facă să nu le mai fie teamă să-și dezvăluie obârșia, să-i sprijine, în beneficiul ambelor parți, să se integreze în Europa diversităților.

P.S. Doar pentru asta a fost creat, printre altele, Departamentul pentru relații cu românii de pretutindeni, care până acum se pare că nu a auzit de istroromâni!

Valentin Hossu-Longin