w w w . i s t r o - r o m a n i a n . n e t  
Home

Links

Books

News

Culture

Alphabet

Photos



link to us
search
copyright

Memorial Radu Flora organizat de Societatea de Limbă Română la Novi Sad

Ediția a 16-a a tradiționalului "Memorial Radu Flora" organizat de Societatea de Limbă Română din Voivodina va avea loc în perioada 3-5 septembrie la Satu Nou, Novi Sad și Zrenianin. Radu Flora (1922-1989) a fost, timp de câteva decenii, o personalitate dominantă a vieții științifice și culturale românești din fosta Iugoslavie care a contribuit imperios la dezvoltarea învățământului în limba română și a vieții culturale a românilor din Banatul iugoslav.

Radu Flora, a fost profesor la catedrele de limba și literatura română ale universităților din Belgrad și Novi Sad, lingvist, dialectolog, lexicograf și lexicolog, autor de manuale școlare, scriitor, istoric literar și traducător, inițiator al revistelor în limba română și fondator al S.L.R. Cu un cuvânt intelectual cu o cultură multilaterală, aidoma renumiților intelectuali din Secolul Luminilor, a dobândit și faima unei adevărate "enciclopedii ambulante".

Nici un domeniu al literelor, literaturii ori al folclorului nu i-a rămas străin. Lingvistica, dialectologia, geografia lingvistică, literatura, dramaturgia, istoria și critica literară, eseistica și folcloristica, sunt domenii pe care acest erudit a înțeles să le cultive, ilustreze și imortalizeze cu prisosință prin scrierile sale.

Cu toate că a trăit relativ puțin, respectiv a decedat prea devreme, la 4 septembrie 1989, chiar în preajma celei de a șaizeci și șaptea aniversări (pe 5 septembrie), Radu Flora a lăsat în urma sa o operă enormă care pătrunde în multe domenii științifice ale românisticii și lingvisticii în general.

Fără îndoială că Radu Flora a dat o contribuție excepțională științei românești din Iugoslavia și românismului în general. Ca lingvist și om de știință s-a format într-un mediu românesc excepțional - la școala lingvistică bucureșteană, la cunoscuții profesori și oameni de știință (A. Rosetti, I. Bacinski) și să cunoască noile concepții din domeniul dialectologiei lingvistice ai căror promotori principali au fost Emil Petrovici și Sever Pop. Imediat după război, și-a continuat studiile la Belgrad unde, la Catedra de limbi romanice a Facultății de Filosofie, a frecventat cursurile celor mai cunoscuți profesori belgrădeni (M. Ibrovac, N. Banasević) lărgindu-și și completându-și cunoștiințele deja însușite din domeniul lingvisticii și istoriei literaturii. Radu Flora a știut să îmbine caracteristicile ambelor școli, să-și traseze propria cale în domeniul științei și să-și aducă și contribuția personală.

Dialectologia a fost domeniul lingvistic principal de care s-a ocupat Radu Flora de la începutul activității științifice, legându-și cercetările dialectologice de colectarea materialului pentru un atlas lingvistic parțial - Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav-ALBI.

Ca lingvist, Radu Flora a devenit ilustru prin cercetarea limbii române vorbite în Iugoslavia și a elaborat două importante lucrări de geografie lingvistică, rămase în manuscris: "Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav" și "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromâne". Materialul lingvistic din anchetele efectuate pentru ALBI în perioada 1951-1957, a fost utilizat în ampla monografie (cu o anexă cuprinzând 44 de hărți lingvistice) "Rumunski banatski govori u svetlu lingvisticke geografije" ("Graiurile bănățene românești în lumina geografei lingvistice"), de fapt, teza de doctorat susținută în anul 1959, la Zagreb.

Manuscrisul celuilalt atlas – MALGI – a fost oferit Academiei române, în 1987, pentru publicare și grație angajamentului actualei conduceri a Societății de Limbă română din Voivodina a văzut lumina tiparului la Editura Academiei române din București, fiind o ediție îngrijită de Bogdan Marinescu de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti".

În proiectul sau ALBI, Radu Flora a încadrat 36 de sate din Banatul iugoslav în care trăiesc români iar, în baza răspunsurilor primite la cele 1.052 de întrebări lexicale și 218 întrebări fonetico-morfologice, a fost pregătit Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav cu circa 1.800 de hărți dar care, însă, până astăzi nu a văzut lumina tiparului. Acest atlas este de tip regional, însă el este de mare însemnătate pentru dialectologia românească și lingvistică în general.

În cercetările sale dialectologice Radu Flora nu s-a reținut numai la regiunea Banatului ci a cercetat și un grai periferic dacoromân. Astfel, în anul 1954 împreună cu studenții săi de la școala Superioară de Pedagogie din Novi Sad, iar în anul 1961 cu studenții de la școala Superioară de Pedagogie din Zrenianin a cercetat graiul istroromân. În studiul "Prilog pitanju klasifikacije istro-rumunskog" ("Contribuție la elucidarea problemei privind clasificarea istroromânei"), Radu Flora a ajuns la concluzia că istroromâna este un dialect istoric al limbii române, că este unic, însă că în calitate de grai periferic păstrează trăsături arhaice și se găsește într-o stare de dezintegrare completă. Istroromâna este doar un grai de tip românesc care nu poate fi considerat nici limbă și nici dialect special.

În cuvântul introductiv la acest proiect editorial de excepție, Radu Flora precizează: "De la prima noastră descindere în Istria, în vederea înregistrării și studierii graiurilor istroromâne (localitatea Jeiăni și cele 5 puncte din valea râului Rasa – Valdarsa), din anul 1954 (celelalte descinderi: 1961, 1981 și 1982), am avut în vedere aplicarea metodei geografiei lingvistice…". În volum, Radu Flora reliefează că, "MALGI (Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromâne) a fost, metodologic, conceput încă din primele anchete dialectale pe teren. Contactele cu C.I.D.G. (Centre International de Dialectologie Generale) din Louvain, condus de Sever Pop, o teză de doctorat din domeniul geografiei lingvistice, participarea la primul Congres internațional de dialectologie generală (Louvain-Bruxelles), contactele cu Centru de Fonetică și Dialectologie din București (vizite oficiale încă din anul 1957), condus de acad. Al. Rosetti, anchetele pentru ALBI (Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav), au devenit un proiect apoi un proiect științific rotunjit și materializat abia acum…".

Lucian Marina

September 3, 2007
© 2007 Romanian Global News


| Home | Links | Books | News | Culture | Alphabet | Photos |

© 1999-2007 www.istro-românian.net. All Rights Reserved.