Ediţia a 16-a a tradiţionalului "Memorial Radu Flora" organizat de Societatea de Limbă Română din Voivodina va avea loc în perioada 3-5 septembrie la Satu Nou, Novi Sad şi Zrenianin. Radu Flora (1922-1989) a fost, timp de câteva decenii, o personalitate dominantă a vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti din fosta Iugoslavie care a contribuit imperios la dezvoltarea învăţământului în limba română şi a vieţii culturale a românilor din Banatul iugoslav.

Radu Flora, a fost profesor la catedrele de limba şi literatura română ale universităţilor din Belgrad şi Novi Sad, lingvist, dialectolog, lexicograf şi lexicolog, autor de manuale şcolare, scriitor, istoric literar şi traducător, iniţiator al revistelor în limba română şi fondator al S.L.R. Cu un cuvânt intelectual cu o cultură multilaterală, aidoma renumiţilor intelectuali din Secolul Luminilor, a dobândit şi faima unei adevărate "enciclopedii ambulante".

Nici un domeniu al literelor, literaturii ori al folclorului nu i-a rămas străin. Lingvistica, dialectologia, geografia lingvistică, literatura, dramaturgia, istoria şi critica literară, eseistica şi folcloristica, sunt domenii pe care acest erudit a înţeles să le cultive, ilustreze şi imortalizeze cu prisosinţă prin scrierile sale.

Cu toate că a trăit relativ puţin, respectiv a decedat prea devreme, la 4 septembrie 1989, chiar în preajma celei de a şaizeci şi şaptea aniversări (pe 5 septembrie), Radu Flora a lăsat în urma sa o operă enormă care pătrunde în multe domenii ştiinţifice ale românisticii şi lingvisticii în general.

Fără îndoială că Radu Flora a dat o contribuţie excepţională ştiinţei româneşti din Iugoslavia şi românismului în general. Ca lingvist şi om de ştiinţă s-a format într-un mediu românesc excepţional - la şcoala lingvistică bucureşteană, la cunoscuţii profesori şi oameni de ştiinţă (A. Rosetti, I. Bacinski) şi să cunoască noile concepţii din domeniul dialectologiei lingvistice ai căror promotori principali au fost Emil Petrovici şi Sever Pop. Imediat după război, şi-a continuat studiile la Belgrad unde, la Catedra de limbi romanice a Facultăţii de Filosofie, a frecventat cursurile celor mai cunoscuţi profesori belgrădeni (M. Ibrovac, N. Banasević) lărgindu-şi şi completându-şi cunoştiinţele deja însuşite din domeniul lingvisticii şi istoriei literaturii. Radu Flora a ştiut să îmbine caracteristicile ambelor şcoli, să-şi traseze propria cale în domeniul ştiinţei şi să-şi aducă şi contribuţia personală.

Dialectologia a fost domeniul lingvistic principal de care s-a ocupat Radu Flora de la începutul activităţii ştiinţifice, legându-şi cercetările dialectologice de colectarea materialului pentru un atlas lingvistic parţial - Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Banatul iugoslav-ALBI.

Ca lingvist, Radu Flora a devenit ilustru prin cercetarea limbii române vorbite în Iugoslavia şi a elaborat două importante lucrări de geografie lingvistică, rămase în manuscris: "Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Banatul iugoslav" şi "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromâne". Materialul lingvistic din anchetele efectuate pentru ALBI în perioada 1951-1957, a fost utilizat în ampla monografie (cu o anexă cuprinzând 44 de hărţi lingvistice) "Rumunski banatski govori u svetlu lingvisticke geografije" ("Graiurile bănăţene româneşti în lumina geografei lingvistice"), de fapt, teza de doctorat susţinută în anul 1959, la Zagreb.

Manuscrisul celuilalt atlas – MALGI – a fost oferit Academiei române, în 1987, pentru publicare şi graţie angajamentului actualei conduceri a Societăţii de Limbă română din Voivodina a văzut lumina tiparului la Editura Academiei române din Bucureşti, fiind o ediţie îngrijită de Bogdan Marinescu de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti".

În proiectul sau ALBI, Radu Flora a încadrat 36 de sate din Banatul iugoslav în care trăiesc români iar, în baza răspunsurilor primite la cele 1.052 de întrebări lexicale şi 218 întrebări fonetico-morfologice, a fost pregătit Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Banatul iugoslav cu circa 1.800 de hărţi dar care, însă, până astăzi nu a văzut lumina tiparului. Acest atlas este de tip regional, însă el este de mare însemnătate pentru dialectologia românească şi lingvistică în general.

În cercetările sale dialectologice Radu Flora nu s-a reţinut numai la regiunea Banatului ci a cercetat şi un grai periferic dacoromân. Astfel, în anul 1954 împreună cu studenţii săi de la Şcoala Superioară de Pedagogie din Novi Sad, iar în anul 1961 cu studenţii de la Şcoala Superioară de Pedagogie din Zrenianin a cercetat graiul istroromân. În studiul "Prilog pitanju klasifikacije istro-rumunskog" ("Contribuţie la elucidarea problemei privind clasificarea istroromânei"), Radu Flora a ajuns la concluzia că istroromâna este un dialect istoric al limbii române, că este unic, însă că în calitate de grai periferic păstrează trăsături arhaice şi se găseşte într-o stare de dezintegrare completă. Istroromâna este doar un grai de tip românesc care nu poate fi considerat nici limbă şi nici dialect special.

În cuvântul introductiv la acest proiect editorial de excepţie, Radu Flora precizează: "De la prima noastră descindere în Istria, în vederea înregistrării şi studierii graiurilor istroromâne (localitatea Jeiăni şi cele 5 puncte din valea râului Rasa – Valdarsa), din anul 1954 (celelalte descinderi: 1961, 1981 şi 1982), am avut în vedere aplicarea metodei geografiei lingvistice…". În volum, Radu Flora reliefează că, "MALGI (Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromâne) a fost, metodologic, conceput încă din primele anchete dialectale pe teren. Contactele cu C.I.D.G. (Centre International de Dialectologie Generale) din Louvain, condus de Sever Pop, o teză de doctorat din domeniul geografiei lingvistice, participarea la primul Congres internaţional de dialectologie generală (Louvain-Bruxelles), contactele cu Centru de Fonetică şi Dialectologie din Bucureşti (vizite oficiale încă din anul 1957), condus de acad. Al. Rosetti, anchetele pentru ALBI (Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Banatul iugoslav), au devenit un proiect apoi un proiect ştiinţific rotunjit şi materializat abia acum…".

Lucian Marina